de Ionut Dulamita si Roxana Bucata
De-a lungul istoriei, cercetarile stiintifice s-au axat in mare parte pe barbati, scria tot anul trecut publicatia Livescience, femeile fiind slab reprezentate, de exemplu, in studii clinice mari pe marginea unor tipuri de cancer ce afecteaza ambele sexe. Fenomenul ar avea in spate o serie de factori, spun cercetatorii, care merg de la grija specialistilor de a nu le expune pe femeile care pot face copii la tratamente sau medicamente experimentale, pana la fluctuatiile hormonului feminin, care sunt complexe si pot incurca rezultatele fundamentale.
In ultimii ani, insa, femeile au inceput sa se bucure si ele de atentie stiintifica, una care mai spulbera din mituri si aduce informatii noi. O cercetare recenta, facuta publica la sfarsitul lui octombrie, confirma, de exemplu, mitul ca femeile traiesc mai mult decat barbatii si ofera o explicatie biologica: organismul feminin pare sa se descurce mai bine la „intretinerea de rutina” care tine celulele in viata si procesul de imbatranire in frau. Cu toate acestea, mai scria Livescience, foarte multe informatii eronate circula inca in acceptia generala, in timp ce altele sunt controversate sau mai necesita aprofundare. Iata cateva mituri din lumea femeilor:
O femeie nu poate ramane insarcinata in timpul menstruatiei. Desi sunt putine sanse ca o femeie sa ramana insarcinata in timpul menstruatiei, „nimic, atunci cand vine vorba de sarcina, nu este imposibil”, spunea in cadrul aceluiasi articol publicat de Livescience cercetatorul Aaron Carrol, de la Universitatea din Indiana, co-autor al unui volum care trateaza mituri legate de organism si sanatate. De indata ce patrunde in organismul unei femei, continua el, spermatozoizii pot astepta dupa un ovul chiar si o saptamana, ovulatia putand avea loc imediat dupa sau in timpul fazei de sangerare a ciclului menstrual.
Flickr/ToriMBC
Pe de alta parte, ciclul menstrual afecteaza femeile in fiecare zi a lunii, scrie Louann Brizendine, de la Universitatea din California, in volumul „Creierul Femeii”, explicand astfel schimbarile de dispozitie asociate frecvent naturii feminine. Nivelurile hormonilor se schimba constant la nivelul creierului si al organismului unei femei, modificandu-i acesteia perspectiva, energia si sensibilitatea. „La circa 10 zile de la instalarea menstruatiei, chiar inainte de ovulatie, femeile se simt adesea mai atractive”, spune Brizendine. „Inconstient se imbraca mai sexi, intrucat cresterea nivelului de estrogen le indeamna sa caute oportunitati sexuale in aceasta perioada fertila”. O saptamana mai tarziu, are loc o crestere a nivelului de progesteron, homonul care imita valiumul si care o face pe femeie sa se ghemuiasca si sa se dezmierde cu o cana fierbinte de ceai si o carte buna, iar dupa o alta saptamana, retragerea progesteronului o face plangacioasa si usor iritabila. La majoritatea femeilor, starile de dispozitie cele mai „urate” se instaleaza cu 12-24 de ore inainte de ciclul menstrual.
Menopauza indeparteaza dorinta sexuala. Daca bufeurile provocate de menopauza, mai precis rabufnirile de febra, pulsul accelerat, palpitatiile, enervarea, starea de rau si alte stari de disconfort asociate acestei perioade pot face ca o femeie sa nu aiba dispozitia necesara pentru sex, la care se adauga si faptul ca ovarul nu mai secreta hormoni si ca vaginul se ingusteaza si apar dureri la contactul sexual, dr. Daniela Lipa, de la Centrul Medical Puls, spune ca a vazut si paciente care la 70 de ani aveau o viata sexuala activa. „Daca dorinta sexuala are tendinta sa se diminueze de-a lungul anilor, ea persista totusi intreaga viata, chiar si la menopauza”, intareste dr. Silvia Radu, de la clinica Polisano. „Secretiile hormonale influenteaza apetitul sexual, dar obisnuintele sexuale, contextul afectiv si psihologic pot sa compenseze. Un rol important il joaca imaginea pe care femeia o are despre ea, depasindu-si complexele”.
Antibioticele reduc efectul pilulelor anticonceptionale. „Sunt putine antibiotice care afecteaza efectul pilulelor, si este vorba de cele foarte puternice, gen rimfopicina pentru tratarea tuberculozei, care se prescrie pe perioade lungi de timp si in doze mari”, spune Daniela Lipa. „In rest, o femeie care ia Augmentin pentru a-si trata o masea nu trebuie sa-si faca griji ca afecteaza efectul anticonceptionalelor”. Mai departe, se spune ca anticonceptionalele nu sunt sigure. „Ba da. Daca [femeia] le ia zi de zi, nu poate ramane gravida”, spune dr. Lipa, „dar daca nu-si aminteste ce a facut 2-3 zile…Se spune ca pilulele anticonceptionale sunt sigure numai [in proportie de] 99,9% , restul de 0,01% datorandu-se greselilor in administrare”.
Flickr/futurestreet
Medicul ginecolog mai trece in revista si alte mituri din domeniul sau de specialitate: daca anticonceptionalele sunt administrate pe o perioada lunga de timp (5-6 ani), provoaca sterilitate – fals; anticonceptionalele ingrasa – fals („Cand erau interzise la noi si se aduceau din strainatate, da. Erau pastile de generatie veche, care puteau cauza dereglari de greutate, dar acum nici nu ingrasa, nici nu slabesc”); vopsirea parului in timpul sarcinii afecteaza fatul – fals („In realitate, vopsirea parului poate provoca alergie si atat”); femeia trebuie sa manance mai mult si din toate alimentele in timpul sarcinii, altfel nu se dezvolta copilul – fals („Pe parcursul primului trimestru pot aparea greturi. Femeia trebuie sa manance doar alimentele pe care le tolereaza, lucrul acesta nu pune sanatatea si dezvoltarea embrionului in primejdie”); sterilitatea cuplului se datoreaza in principal femeii – fals („In realitate, in 40% dintre cazuri cauza este de origine feminina, in 40% dintre cazuri este de origine masculina si in 20% dintre cazuri exista o cauza mixta”).
Toate femeiele au „probleme” cu greutatea. Dovezi in favoarea acestui mit au fost aduse de un studiu publicat primavara aceasta. Pana si cele mai bine proportionate femei au probleme de perceptie asupra propriului corp, arata acesta, si chiar si cele cu o perceptie normala sunt ingrijorate de castigul in greutate. „Chiar daca sustin ca nu au probleme legate de propriul corp, creierul lor arata ca le supara gandul de a fi supraponderale”, spunea atunci specialistul in neurostiinta Mark Allen, de la Brigham Young University din Utah, in urma unei analize cerebrale. Pattern-ul activitatii cerebrale este asemanator, desi nu la fel de puternic, continua el, cu cel intalnit in cazul femeilor care sufera de tulburari alimentare precum anorexia. Cercetatorii sunt de parere ca acest fenomen se datoreaza mai degreaba presiunii sociale care le dicteaza femeilor din societatea moderna sa fie subtiri decat unei caracteristici biologice.
Femeile vorbesc mai mult decat barbatii. Un articol publicat in 2007 de revista Science arunca in aer mitul ca femeile sunt mai vorbarete decat barbatii, scria Hotnews in urma cu trei ani. Cercetatorii au avut ca grup tinta de studiu 400 de studenti la colegiu, americani si mexicani, inregistrati la fiecare 12 minute si jumatate. A reiesit ca femeile au vorbit, in medie, putin peste 16.000 de cuvinte pe zi, dar nici barbatii nu s-au lasat mai prejos, apropiindu-se de aceeasi cifra. In topul guralivilor, potrivit studiului care a durat patru ani, cu 47.000 de cuvinte exprimate intr-o singura zi, au fost trei barbati. Rezultatele studiului au demontat afirmatiile potrivit carora femeile ar vorbi de trei ori mai mult decat barbatii.
Flickr/mark sebastian
Femeile sunt mai predispuse la stres si depresie. Analizele cerebrale din ultimii 10 ani au aratat ca barbatii si femeile raspund diferit cand vine vorba de durere si de frica, creierul femeilor fiind mai sensibil la amandoua, chiar si la niveluri mici de stres. Oamenii de stiinta cred ca in spate se afla un motiv biologic. O cercetare realizata pe soareci la Spitalul de Copii din Philadelphia, publicata vara aceasta, a descoperit ca femeile sunt mai sensibile la niveluri mici ale unui hormon al stresului si ca le este mai greu decat barbatilor sa se adapteze la niveluri mai ridicate ale acestui hormon. Sistemul nervos al soarecilor este asemanator cu cel uman, asa ca observatia ar putea avea implicatii si la oameni, desi stresul resimtit de acestia este mai complex decat in cazul rozatoarelor. Sensibilitatea la stres poate avea o serie de beneficii, intrucat sporeste flexibilitatea si vigilenta, insa daca anxietatea este prelungita, ea poate produce pagube. O astfel de observatie poate explica de ce femeile sunt mai predispuse la depresie, la tulburarea de stres posttraumatic sau la alte afectiuni care au la baza anxietatea.
Daniel David, seful catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Universitatii Babes Bolyai din Cluj, spune insa ca multe tulburari psihice pot aparea cu frecvente diferite la barbati si la femei nu pentru ca ar fi vorba de diferente reale in functie de gen, ci pentru ca instrumentele de psihodiagnostic sunt distorsionate, favorizand raspunsurile in functie de sex. „Particularizand ideea, se pare ca scalele/testele psihologice clasice de depresie insista mai mult pe forme de manifestare/raportare a depresiei la femei (ex. trairea subiectiva sau probleme legate de comportamentul alimentar) si mai putin pe forme de manifestare a depresiei la barbati (ex. comportamental/iritabilitate)”, explica el. „De aceea femeile par sa aiba depresie mai frecvent decat barbatii”.
Psihologul trece si el in revista doua mituri care tin de femei. Unul dintre ele este legat de faptul ca femeile ar fi mai emotionale iar barbatii mai rationali. „Studiile de specialitate arata ca femeile si barbatii sunt la fel de irationali/rationali, diferentele de rationalitate/irationalitate, daca si cand apar, fiind instabile si probabil legate de continutul, nu de stilul gandirii!”. Cat priveste partea de emotionalitate, lucrurile sunt nuantate. „Unele probleme emotionale (ex. de tip depresiv, tulburare de panica, anxietate sociala), mai numeroase, sunt mai frecvente la femei decat la barbati in timp ce altele (ex. impulsuri agresive), probabil mai putine, sunt mai frecvente la barbati decat la femei”. Un alt mit, continua psihologul, spune ca, in psihoterapie, femeile sunt mai eficiente in comparatie cu barbatii, si asta pentru ca ar fi mai empatice si ar avea abilitati verbale mai ridicate, ceea ce le-ar permite o mai mare atentie si un mai mare insight in problemele (emotionale) ale pacientului. „Sigur, cercetarile de specialitate nu au scos in evidenta diferente de performanta in functie de gender. Mai mult, analizand istoria psihologiei si a psihoterapiei, cei mai multi psihoterapeuti – cunoscuti si influenti -, practicanti si/sau fondatori de scoli psihoterapeutice au fost barbati”.
In articolul pentru Fox News mentionat mai sus, expertul in relatii Yvonne Fulbright enumera la randul ei o serie de mituri legate de femei, dintre care amintim cateva: femeile au intotdeauna nevoie de o legatura emotionala pentru a face sex – fals („Unele au nevoie de asa ceva”, scrie Fulbright, „insa altele, din cand in cand, nu vor decat sex fara implicatii, ‘actiune carnala bruta’. Mai multe femei ar face asta daca nu ar exista inca prohibitii culturale(…). Chiar si mai multe ar face sex de dragul sexului daca nu le-ar fi teama sa fie considerate curve”; fiecare femeie are un punct G – aici nu exista inca un consens in lumea stiintifica („Da, fiecare femeie are un punct G. Insa nu toate punctele G sunt zone erogene”, spune Fulbright, care ii indeamna pe barbati sa caute alte puncte fierbinti presarate de-a lungul trupului unei femei in cazul in care punctul G nu ii produce acesteia satisfactie); femeile nu au nevoie de sex la fel de des ca barbatii – fals (Expertul in relatii spune ca, daca e sa ne gandim la atingerile, teasingul, exhibitionismul sau la seductiile subtile utilizate de femei, apetitul lor sexual concureaza cu cel al barbatilor, plus ca reprezentantele sexului frumos sunt setate de Mama Natura sa aiba orgasme multiple); o femeie insala mai putin decat un barbat („Adulterul are avantaje pentru o femeie. De exemplu, cand cineva este interesat de ea, pentru ea inseamna mai multe resurse. O femeie nu-si va recunoaste infidelitatea atat de usor, din teama de a nu pierde sprijinul relatiei de baza”).
O femeie isi pierde rapid interesul cand vine vorba de sex. „Dorintele sexuale ale unei femei sunt mai usor de tulburat decat cele ale unui barbat”, spune Louann Brizendine pentru Livescience. Pentru ca o femeie sa intre in dispozitia necesara si sa aiba orgasm, continua ea, anumite regiuni ale creierului trebuie sa se dezactiveze si exista multe lucruri care le pot reactiva. „O femeie poate refuza avansurile unui barbat pentru ca este furioasa, neincrezatoare sau pentru ca are picioarele infrigurate, arata unele studii”. Poate de aici si crezul barbatilor ca femeile nu au nevoie de sex la fel de mult precum au ei. „Pentru barbati, preludiul inseamna tot ce se intampla cu trei minute inainte de penetrare. Pentru femei inseamna tot ce se intampla cu 24 de ore inainte”, mai spune Brizendine.
De la cercetatorul de la Universitatea din California mai aflam si ca femeile urasc conflictul si tind sa il evite, fluxul de substante chimice care le inunda creierul in timpul unui conflict avand aproape acelasi tipar ca in cazul unui atac de apoplexie, in ciuda credintei generale ca toate femeile sunt puse pe harță. Tot Louann Brizendine este cea care confirma mitul intuitiei feminine, spunand ca femeile nu numai ca tin minte mai bine aspectul fizic al altor oameni, dar si identifica mai corect mesajele nonverbale ascunse in expresii faciale, tinuta corpului sau tonul vocii, fiind vorba de o inzestrare biologica mai pronuntata decat la barbati.
In consecinta, chiar daca unele cercetari nu pot trage concluzii insemnate cu litera de lege, se observa un interes sporit in probarea si demontarea unor mituri privind diferentele de
gender si intelegerea complexei lumi feminine
